Pompe
Pompe
Categoria ține laolaltă trei grupe care se deosebesc mai mult decât ar sugera numele comun. Pompele de apă murdară și de drenaj sunt submersibile, merg de la rețea, au puteri de la trei sute douăzeci la două mii două sute de wați, iar cea mai puternică dă o mie de litri pe minut. Cele cu membrană și de stropit lucrează la doisprezece volți, stau în afara lichidului și și-l trag singure. A treia grupă o formează pompe mici de circulație de doisprezece și douăzeci și patru de volți, cu motor fără perii, putere de paisprezece sau douăzeci și șase de wați și debit de șapte sute până la opt sute de litri pe oră, adică abia peste treisprezece litri pe minut.
Prima întrebare nu este cât dă pompa, ci ce va curge prin ea, fiindcă lichidul hotărăște înaintea puterii. Apa curată, apa tulbure cu nisip, motorina și soluția de stropit cer alt rotor, altă etanșare și alte materiale. În ofertă se vede direct, fiindcă dintre pompele mici de doisprezece volți doar una este făcută pentru motorină și o are scris în descriere. La celelalte descrierea nu promite asta, deci pentru combustibil nu sunt bune, oricât de la fel ar arăta.
A doua întrebare este unde va sta pompa, iar răspunsul împarte oferta în două jumătăți. Pompa submersibilă nu are parte de aspirație, fiindcă stă chiar în lichid și doar îl împinge în sus. Cea autoamorsantă stă în afara lui și trebuie mai întâi să îl tragă, ceea ce presiunea atmosferică îi îngăduie cel mult până la zece metri, iar în practică mai degrabă până la șase sau opt. De aceea în pivnița inundată intră pompa submersibilă, iar la butoiul cu apă de ploaie cea autoamorsantă.
Al treilea lucru este tensiunea, iar ea se citește adesea greșit, fiindcă cifra de pe etichetă este a pompei, nu a prizei. Pompa de circulație de douăzeci și patru de volți are în pachet un adaptor de rețea, deci o bagi în priză, dar ea însăși merge la douăzeci și patru de volți curent continuu și va merge la fel de bine de la acumulator. Doisprezece și douăzeci și patru de volți nu se pot însă schimba între ei, fiindcă pompa de douăzeci și patru pe doisprezece volți merge cam pe jumătate și de multe ori nici nu pornește. Schimbul invers e mai rău, fiindcă motorul de doisprezece volți la douăzeci și patru se supraturează și izolația bobinajului nu rezistă.
Pompele mici au toate protecția IP68, numai că IP68 în sine nu spune cât de adânc. Optul este în standardul IEC 60529 singura treaptă la care adâncimea și durata scufundării le stabilește producătorul, iar standardul cere doar să fie mai severe decât la IP67, adică să fie vorba de mai mult de un metru. Înainte să cobori pompa pe fundul unui rezervor adânc, caută deci în descrierea ei adâncimea concretă, fiindcă două pompe cu același IP68 pot diferi cu metri.