Holtere ECG
În această categorie sunt holtere ECG, adică înregistratoare portabile care înregistrează traseul toată ziua, iar alături un software de evaluare pe calculator. Aparatul cu trei canale ajunge pentru frecvența cardiacă și tulburările de ritm, pe când cel cu douăsprezece derivații arată și de unde pornește excitația. Înregistrarea merge douăzeci și patru de ore, deci prinde și ce nu apare în timpul consultului. Și sunt aparate de cabinet, fiindcă software-ul doar presortează traseul, iar evaluarea o face medicul.
Holtere ECG
În această categorie sunt holtere ECG, adică aparate portabile care înregistrează fără întrerupere activitatea electrică a inimii, în timp ce pacientul își trăiește ziua obișnuită. Electrozii se lipesc pe torace, înregistratorul rămâne pe corp, iar datele se trec apoi pe calculator, unde le analizează software-ul de evaluare. În ofertă sunt aparate cu trei canale și cu douăsprezece derivații, unul dintre ele cu ecran color, husă și cablu USB. Următoarele patru lucruri hotărăsc care dintre ele are sens în cabinet.
Mai întâi trei canale față de douăsprezece derivații. Două sau trei canale sunt la holtere standardul obișnuit și ajung pentru ce se pun cel mai des, adică pentru frecvența cardiacă și pentru tulburările de ritm. Douăsprezece derivații adaugă privirea din mai multe direcții, așa că din ele se poate deduce de unde pornesc contracția prematură sau tahicardia. Dacă deci cauți doar aritmia, trei canale ajung, iar dacă trebuie stabilit locul de origine, ia-l pe cel cu douăsprezece derivații.
A doua e douăzeci și patru de ore de înregistrare. Holterul se poartă clasic douăzeci și patru până la patruzeci și opt de ore, iar aparatele pentru urmărire mai lungă merg până la una sau două săptămâni. Fereastra mai lungă are rost fiindcă simptomele care apar din când în când pot să nu intre într-o înregistrare de o zi. Aparatele de aici sunt făcute pe ciclul de douăzeci și patru de ore, deci socotește cu o zi și o noapte, nu cu urmărire de o săptămână.
A treia e CMRR peste șaizeci de decibeli. Semnalul ECG e în jur de un milivolt, pe când perturbația din rețea, care se cuplează pe corp, poate fi și de o mie de ori mai mare. CMRR spune cât de bine suprimă amplificatorul ce vine identic pe ambele intrări, iar șaizeci de decibeli e de obicei minimul indicat, în timp ce norma pentru aparatele de diagnostic urcă și mai sus, pe la optzeci și nouă. Alături stă rezoluția pe doisprezece biți, care împarte domeniul în patru mii nouăzeci și șase de trepte, deci iese mai fină și forma traseului.
Ultima e că software-ul sortează, medicul hotărăște. Programul parcurge înregistrarea, marchează și numără complexele QRS și presortează ce arată neobișnuit, numai că asta e pregătirea materialului, nu un diagnostic. Aparatele din categoria asta sunt dotare de cabinet, iar evaluarea traseului îi revine medicului.